Charlotte Bronte, JANE EYRE

Jane Eyre este o fetiţă orfană crescută de mătuşa tiranică alături de cei trei copii ai ei: John, Eliza şi Georgiana Reed. Mătuşa preferă să se descotorosească de micuţa Jane pe care o trimite la o şcoală caritabilă – Lowood. Acolo va petrece opt ani: şase ca elevă şi doi ca profesoară.

După măritişul directoarei de la Lowood, rămasă fără prietena ei, decide să meargă mai departe, sens în care dă un anunţ într-un ziar prin care îşi prezintă intenţia de a ocupa un post de guvernantă. Primeşte un singur răspuns şi acceptă să o educe pe pupila domnului Rochester, Adele Varens, o micuţă franţuzoaică.

Treptat, devine fascinată de persoana domnului Rochester şi se îndrăgostesc unul de celălalt decizând să se căsătorească. În ziua nunţii întâmpină o opoziţie la căsătorie: bigamia în care ar intra domnul Rochester, a cărui soţie, nebună, locuia ascunsă în conacul de la Thornfield, în grija unei femei, Grace Poole. Domnul Rochester îi cere lui Jane să rămână totuşi împreună, dar ea părăseşte Thornfield-ul şi trei zile rătăceşte pe străzi şi prin păduri, ajungând la Moor House unde cade pradă oboselii şi înfometării. E salvată de pastorul St. John şi de surorile acestuia Mary şi Diana. St. John îi găseşte lui Janet un post de învăţătoare la şcoala de fete din sat.

Unchiul bogat din Madeira decedează şi îi lasă o moştenire de douăzeci de mii de lire, bani pe care decide să-i împartă cu cei care se dovedesc a fi verişorii ei: St. John, Mary şi Diana.

St. John decide să se facă misionar în India şi o roagă pe Jane să-l însoţească ca soţie. Aceasta este aproape convinsă să accepte sacrificiul de sine, dar într-o seară de luni aude chemarea domnului Edward Fairfax Rochester şi decide să urmeze chemarea. Ajunsă la Thornfield găseşte locul devastat de un incendiu iscat de soţia domnului Rochester care, într-un acces de nebunie, pune foc în fosta cameră a lui Janet, se urcă pe acoperiş şi se aruncă pe caldarâm. Domnul Rochester este lovit de o grindă cuprinsă de flăcări şi rămâne ciung de o mână şi cu vederile pierdute. Reîntâlnirea cu Jane e sfâşietoare şi romantică. Cei doi se căsătoresc, trăiesc fericiţi împreună cu fiul lor, în strânsă legătură cu verişorii lui Janet.

 

Mi-a plăcut foarte mult acest roman, motiv pentru care l-am citit pe nerăsuflate. E uşor de citit şi romantic – autorul omniprezent face ca totul să se termine cu bine, şterge orice diferenţe între clasele sociale prin apariţia unui unchi bogat care lasă o moştenire, personajele sunt mânate de idealuri măreţe, capabile de sacrificiu de sine, gata să îşi ajute semenii la nevoie, săracii trăind laolaltă cu bogaţii, fără a-i pizmui pe cei din urmă, cei răi sunt pedepsiţi de soartă…

Lumea zugrăvită în roman este o lume ideală şi recomand cu căldură citirea acestui roman.

 

Citate:

„E o dovadă de slăbiciune şi prostie să spui că nu poţi să înduri ceea ce soarta îţi cere să înduri.”

„Dacă oamenii ar fi întotdeauna buni şi supuşi cu cei care sunt cruzi şi nedrepţi, cei răi ar face întotdeauna cum ar vrea ei. Nu s-ar mai teme niciodată şi atunci nu s-ar mai schimba niciodată, ci ar deveni din ce în ce mai răi. Când suntem loviţi fără motiv, ar trebui să lovim şi noi, cât mai tare. Sunt sigură că ar trebui – atât de tare, încât persona care ne-a lovit să înveţe să n-o mai facă niciodată.”

„Trebuie să-i urăsc pe cei care, orice aş face să le fiu pe plac, continuă să mă urască. Trebuie să le rezist celor care mă pedepsesc pe nedrept. E la fel de normal să-i iubesc pe cei care îmi arată afecţiune sau să mă supun pedepsei atunci când consider că e meritată.”

„ – A fost crudă cu tine, fără îndoială. Pentru că, vezi tu, ei îi displace caracterul tău, la fel cum domnişoarei Scatcherd îi displace al meu. Dar cât de amănunţit îţi aminteşti ce ti-a făcut şi ce ţi-a zis! Ce impresie deosebit de adâncă pare să fi lăsat în inima ta nedreptatea ei! Nici o purtare rea nu şi-a întipărit amintirea în acest fel pe sentimentele mele. Oare n-ai fi mai fericită dacă ai încerca să uiţi de severitatea ei, împreună cu emoţiile pătimaşe pe care le-a trezit? Viaţa mi se pare prea scurtă pentru a fi petrecută în ură sau amintindu-ne mereu faptele nedrepte. Toţi suntem împovăraţi de greşeli în lumea asta. Dar curând va veni timpul, sunt convinsă, când le vom îndepărta prin îndepărtarea trupurilor noastre supuse putrezirii. Când desfrânarea şi păcatul se vor scutura de pe noi împreună cu acest înveliş înjositor de carne şi numai scânteia spiritului va rămâne – impalpabilul principiu al vieţii şi al gândirii, pur ca atunci când l-a părăsit pe Creator pentru a inspira creatura. De unde a venit, se va întoarce. Poate pentru a intra din nou în legătură cu o fiinţă mai presus decât omul – poate pentru a trece prin treptele slavei, de la palidul suflet omenesc, prin strălucire, până la serafim. Dar este oare sigur că niciodată nu se va îngădui să degenerăm de la om la demon? Nu, nu pot să cred aşa ceva. Eu am alt crez, pe care nu l-am învăţat de la oameni şi de care pomenesc foarte rar, de care mă bucur şi de care mă agăţ, căci el împărtăşeşte tuturor speranţă. El face din Eternitate o odihnă – o casă puternică, nu o teroare, şi nici un abis. Şi în afară de asta, cu acest crez, eu pot distinge clar între criminal şi crima lui, pot cu atâta sinceritate să-l iert pe primul, în timp ce am oroare de cea de-a doua! Cu acest crez, răzbunarea nu îmi tulbură niciodată inima, degradarea nu mă dezgustă niciodată prea adânc, nedreptatea nu mă striveşte niciodată prea tare; trăiesc în pace, privind către sfârşit.”

„Aceasta este natura imperfectă a omului; asemenea fete pot fi găsite pe suprafaţa celei mai luminoase planete; şi ochi precum cei ai domnişoarei Scatcherd pot vedea doar aceste defecte mărunte, căci sunt orbi la strălucirea deplină a astrului.”

„Avea dreptate Solomon când a spus ^Mai bine un prânz de verdeţuri şi dragoste, decât un bou îngrăşat şi ură^”.

„Este inutil să spui că fiinţele omeneşti ar trebui să se mulţumească doar cu linişte; ele au nevoie de acţiune şi dacă nu o pot găsi, o creează. Milioane de oameni sunt condamnaţi la un destin şi mai liniştit decât al meu şi milioane se revoltă în tăcere împotriva sorţii lor. Nimeni nu ştie cât de multe răzvrătiri – în afara celor politice – agită masele de fiinţe vii care populează pământul. Se presupune că femeile sunt în general calme, dar femeile sunt aidoma bărbaţilor, ele au nevoie să-şi antreneze şi să-şi dezvolte aptitudinile şi le trebuie un câmp de luptă pentru eforturile lor, la fel ca şi bărbaţilor; ele suferă când constrângerea e prea aspră, când lâncezeala e deplină, la fel cum suferă şi bărbaţii.”

„Dar eu îţi spun – şi ascultă mai bine – , vei ajunge într-o zi într-o strâmtoare stâncoasă, unde tot cursul vieţii va fi rupt în vârtejuri şi tumult, spumă şi clocot; fie vei fi zdrobită în fărâme şi aruncată pe vârfurile stâncilor, fie vei fi ridicată şi purtată pe un val călăuzilor către ape mai liniştite – aşa cum sunt eu acum…”

„Se spune că inteligenţa este conştientă de sine (…)”.

„Pentru mine, Jane, viaţa înseamnă să stau pe pojghiţa subţire de la suprafaţa unui vulcan care poate oricând să crape şi să scuipe foc.”

„în două cuvinte spuse din inimă poate exista tot atâta bunăvoinţă cât în multe altele.”

„Tinerele au un fel deosebit de a-ţi da de ştire că te consideră o persoană ridiculă şi demodată, fără a ţi-o spune în faţă. Un oarecare dispreţ în privire,o răceală în purtare, o nepăsare a tonului – toate le exprimă pe deplin sentimentele, fără a putea fi acuzate de vreo grosolănie deschisă în vorbă şi faptă.”

„Ia o zi; împarte-o în secţiuni; fiecărei secţiuni distribuie-i o sarcină – nu lăsa nefolosite nici un sfert de ceas, zece minute sau cinci minute, umple-ţi fiecare clipă; fă orice lucru când îi vine rândul, metodic, cu o regularitate statornică. Ziua se va încheia aproape fără să îţi dai seama că a început; şi nu rămâi datoare nimănui pentru că te-a ajutat să acoperi o clipă goală, nu va trebui să cauţi compania, conversaţia, simpatia, îngăduinţa cuiva; pe scurt, ai trăi aşa cum ar trebui să facă o fiinţă independentă.”

„nu e fericire mai mare decât să fii iubit de semenii tăi şi să simţi că prezenţa ta contribuie la mulţumirea lor.”

„Credeţi că pot să rămân ca să devin un nimic pentru dumneavoastră? Credeţi că sunt un automat – o maşinărie fără suflet? Şi pot îndura să-mi văd bucăţica de pâine smulsă de la gură şi picătura de apă vie vărsată din cupă? Credeţi că dacă sunt săracă, neînsemnată, urâtă şi măruntă, nu am un suflet şi o inimă? – Vă înşelaţi! – Am tot atâta suflet cât şi dumneavoastră – şi-o inimă la fel de plină. Şi dacă Dumnezeu mi-ar fi dăruit puţină frumuseţe şi multă bogăţie, aş fi făcut să vă fie la fel de greu să mă părăsiţi cum îmi este şi mie. Nu vă vorbesc acum prin mijlocirea obiceiurilor, convenţiilor, nici măcar a cărnii supuse morţii – spiritul meu este cel ce se adresează spiritului dumneavoastră, la fel ca şi cum amândouă ar fi trecut dincolo de mormânt şi acum am sta la picioarele lui Dumnezeu, egali – aşa cum şi suntem!”

„-Mila unor oameni, Jane, este un soi de tribut periculos şi jignitor, pe care se cuvine să li-l arunci înapoi în faţă celor care ţi-l oferă.”

„să trăieşti în familiaritate cu cei inferiori ţie este degradant.”

„Mie îmi pasă de mine. Cu cât sunt mai singură, mai lipsită de prieteni şi de sprijin, cu atât mă voi respecta mai mult. O să urmez legile date de Dumnezeu şi consfinţite de oameni. O să fiu credincioasă principiilor pe care le-am primit atunci când eram sănătoasă la minte şi nu nebună, aşa cum sunt acum. Legile şi principiile nu sunt pentru momentele liniştite şi senine, ci pentru clipe ca aceasta, când trupul şi sufletul se răzvrătesc împotriva asprimii lor. Sunt severe, dar nu pot fi încălcate. Dacă m-aş abate de la ele după bunul meu plac, care le-ar mai fi valoarea? Căci ele au o valoare –  întotdeauna am crezut asta şi dacă acum n-o mai cred, asta-i pentru că nu sunt întreagă la minte – absolut deloc, deoarece prin vene îmi curge foc, iar inima îmi bate mult prea repede pentru a-i putea număra zvâcnirile. În această clipă nu am drept sprijin decât părerile deja formate şi hotărârile deja luate şi pe această cale voi călca apăsat.”

„Viitorul era un pustiu înspăimântător, ca lumea după trecerea potopului.”

„prejudecăţile sunt cel mai greu de îndepărtat din acele inimi al căror pământ nu a fost niciodată afânat sau îngrăşat prin educaţie; ele se înrădăcinează acolo, rezistente precum buruienile ce cresc printre pietre.”

„Dumnezeu mi-a dăruit, într-o oarecare măsură, puterea de a ne făuri propria noastră soartă; şi când forţele noastre par să ceară un sprijin pe care nu-l pot căpăta – când voinţa noastră tinde spre un drum pe care nu-l putem urma – , nu trebuie nici să murim de foame, nici să stăm cu braţele încrucişate, copleşiţi de disperare: tot ce avem de făcut e să căutăm o altă hrană pentru minte, la fel de îndestulătoare ca şi cea interzisă pe care dorea să o guste – şi poate mai curată; şi să croim pentru pasul cutezător un alt drum, la fel de direct şi de larg ca şi cel la care Soarta ne-a pus stavilă, chiar dacă e mai greu ca acesta.”

 

„Domnul Rochester are o minte profundă şi o inimă sensibilă; el nu este nici egoist, dar nici comod; este prost – crescut şi face greşeli; atunci când greşeşte, o face din nesocotinţă şi lipsă de experienţă; un timp, el trăieşte aşa cum trăiesc prea mulţi bărbaţi, dar fiind fundamental mai bun decât majoritatea bărbaţilor; lui nu-i place acea viaţă înjositoare şi nu este niciodată fericit cu ea. Domnul Rochester învaţă lecţiile aspre ale experienţei şi are atâta minte încât să devină mai înţelept după ele. Anii îl fac mai bun; efervescenţa tinereţii s-a stins, dar ceea ce este cu adevărat bun în el rămâne. El e ca un vin bun – timpul nu-l poate acri, ci doar îi dă mai multă dulceaţă. Acesta a fost cel puţin personajul pe care am vrut să-l prezint.” (The Brontës : Their Lives, Friendships and Correspondence)

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s